Satul babii din care a fost impinsa la margine se numea Nesfarsite Vremuri si oamenii toti pe aici isi duceau veacurile unu dupa altu catand sa faca care mai de care mai mult si mai bine ce rost isi gasea, atat cat ii era harazit sa stea .
Cum baba era taciunoasa la suflet vremarii ( asa se numeau0 acesti locuitori ai Nesfarsitelor Vremuri) i-au tot gasit rost pe la marginea satului si baba incercand sa intre in sat era mereu si mereu prinsa la rascrucea intrarii de cate un consatean care ii gasea cate o treaba de facut...sa o tina departe....
In Nesfarsitele Vremi era un stravechi rit ca odata, la o anumita zi, cand soarele facea un anume fel de drum pe cer si sta o anume vreme, la toate zarile satului se aseza cate o fecioara s-astepte sa capete zamislire cu prunc nou asa ca vremarii sa nu piara....insa in aceasta zi asteptata ceva se intampla pe drum, caci iata solia soarelui nu mai ajunse la nici una dintre carari....
Mare fu mirarea intregului sat si a sfatului batranilor si necaz se abatu asupra fecioarelor caci iata fara prunci era pierdut rostul si sensul vremarilor....
Dintre toti batranul Alb era cel care de mai bine de cativa sori grijea imersul lucrurilor....el cel mai instarit in vreme, intreba dupa o lunga vreme de sfat.....
"Unde-i oare Tuciuroaica?" ....toti se intoarsera mirati ca batranul intreaba de hada si intunecata baba....se grabira vro 4 si alergand in zarile satului catara la margine baba.....ea neagra si intunecata sufla papadii intr-o mlastina de smoala si-si scalda picioroangele in balega de junincute neincercate...
Cand il vazu pe flacau ridica ochii si intreba scortoasa : "-Iti arde de bajocura iar, pui de smac ce esti?....am sa iti smulg budigaii si iti inmoi podoabele in smoala numa de-i incerca...."
"-Iertata-mi fie necuviinta de pana acum maica, dar iaca Batranul alb te vrea in sfat"...baba se tavali de ras cu rasul sau cristalin precum capacele de oala lovite de-o-lalta ..."- Ma vrea la sfat ?!......Haaahaaaaa......hiiiiishiiiiiiiii....."
Se ridica si porni duhnind spre mijlocul satului.....ajunsa in sfat se aseza impingad multimea cu aratarea si duhoarea sa de branza uitata pe polita in cizmele ciobanului...
Batranul Alb ii spuse...."-Se pare ca in sfarsit a sosit vremea ta......"Baba ridica mirata capul si asculta balind intr-un colt de gura...."-Iaca in Nesfarsitele Vremuri a venit vremea inceputului si a sfarsitului, asta vreme o astept de mult sa imi implinesc sorocul de mai multe veacuri de sori trecuti...de acum se desface vremea si capata un nou rost....Baba Tuciuroaica sortit iti e sa cari din negura intaiului apus de acum pe pruncul proaspat catre una din zarile satului la una din fecioare....tot rostul tau va fi sa duci mereu cate un batran dintre noi inainte de asta zi a soarelui catre negura....de la mos vei capata rodul rostul sau intr-o vorba, iar de la prunc capata-vei un scancet sa iti aline negreala si amaru.
Vei incepe cu mine caci iata intaiul am fost si intaiul ma voi duce. Vorba mea pentru tine e numele nou al satului pe care ai sa il dai cand ai sa te intorci cu pruncul."
Baba nu se impotrivi caci castiga de doua ori si mai avea si rost printre oameni...si purcese cu batranul la drum.....Cand se inapoie striga odata cu pruncul catre vremari......."- Iaca al vostru nume Rascrucea Vremilor.....si de astazi voi numiti veti fi Rascrucieni....si voi purta-veti pruncii spre cunoasterea tainelor lumiilor si voi purta-veti batranii spre trecerea si slobozirea tainelor.....caci iata de acum a inceput veacul anilor pe pamant."
Si de atunci se petrec prin bratele Tuciuroaicei intr-o anume vreme din an un batran cu o taina de an sfarsit....si un prunc cu un scancet de an nou.....
La asta poveste eu am cautat sa ii aduc trup in blide si sa o fac de mancare.....caci iaca asa cum anul aduce nou asa si anul lasa vechi si paseste incet inspre negura.....
.....daca ati gusta ati intelege toata povestea scrisa mai sus....caci in acest desert din seara de ajun de an nou sta ascunsa taina acestei povesti....
Citrus Terine
Brownie cu nuca
Budinca de cacao si jeleu de portocale cu cardamom.
Povestea : Alexandru Bugnariu
Imagine : la fel
Retetele : daca le vreti faceti un drum pe la Lovegan sa le cereti direct bucatarului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu